Viata e ciudata,
odata o ai, te vinzi pe malai, unii iau tarate
oamenii buni mor repede, cica Dumnezeu are nevoie de intariri,
se zice ca daca mori in Saptamana Pastilor te duci direct la bine in fine,
hai sa revin la ceea ce useri ca si CrisX - cer, la realitate:
Realitatea e ca unii cauta sa castige niscai capital de imagine punand speculativ in actiune ideile cu cifre desenate... mai grav e ca romanului ii lipseste bunul simt si educatia pentru ca multi au sarit sa ia un tricou ieftin cu o idee chiar misto, dar lansata prea devreme, a doua zi dupa doliu, si facuta inaintea clubului, club care ar fi cerut 50 de ron nu 20 si un pic diferenta care ar fi intrat in contul familiei lui Patrick Claude Ekeng ... dar nah, daca ne facem poze la gazon, cu lumanarea aprinsa ne-om da si check-in la aeroport, sau o sa luam tricouri omagiale cat mai ieftine pentru noi, fara sa ne gandim ca poate daca asteptam putin ca cei de la club sa scoata un tricou omagial cu, repet, sume care sa intre in contul vaduvei fara a va cere voua sa donati in conturi.
De la club mi s-a transmis ca daca aveti sugestii in legatura cu modul in care ati vrea sa se creeze un cadru de ajutorare a familiei lui Ekeng, puteti sa le scrieti, si ei vor lua in considerare si sugestiile voastre.
Echipa se antreneaza, au avut antrenament ieri, azi nu stiu, ce stiu si pot spune e ca presa, aceeasi care au starnit jandarmii pe noi, ma rog, nu toti, o duduie blonda-rubiconda de la A3, s-au transformat in sacali care urmaresc si prizeaza burlescul situatiei, haituind pe toata lumea de la club, de la spital la aeroport, dar si din Stefan cel Mare pana la IML.
Revenind la realitate - am aplaudat si o fac si aici - initiativa de alalta-ieri a celor din PCH care au rugat pe cei care vin la stadion la finala Cupei Romaniei sa NU scandeze trivialitati, sau mai pe romaneste, sa NU injure, ci doar sa vina sa cante, sa incurajeze, DAR s-au apucat sa posteze motivul de "sarbatoare" acel 10 mai 1997.
O sa ma leg de asta si o sa va spun de ce vad asta ca o insulta adresata chiar noua, dinamovistilor.
1. dupa ce rivalii de-o viata vin, ei primii, si apoi sudul galeriei lor, sa aprinda o lumanare la capul mortului tau, nu se cuvine, daca ai educatie si bun simt sa zici nimic de ei - arati ca esti de neam prost daca te agati de "amintiri" de genul.
2. in 1997 tin minte ca jandarmeria a batut mar la dinamovisti de puteau sa moara cativa dintre noi ...
3. in timpul incendierii, puteau murii alti cativa de-ai nostri fie din cauza inhalarii cu fumul scaunelor de plastic ce ardeau fie din cauza flacarilor care amenintau sa scape de sub control.
4. ne-au batut cu 3-1
http://www.dailymotion.com/video/x12xjw5_steaua-dinamo-3-1-1997-rezumat_sport
asa ca nu prea avem ce sarbatorii, sau cel putin, sarbatoarea nu e deplina.
5. cred ca moartea lui Ekeng ar trebui sa ne serveasca si noua drept lectie, dincolo de implicatiile sistemelor de sanatate si securitate civica din Romania; trebuie sa mergem la stadion cu dorinta ca TOTI sa vina si sa plece pe propriile lor picioare de acolo, caci viata e mai presus de orice.
6. vorbeam si cu nenea Z, nenea cu radio-ul si eram de acord amandoi ca NU avem pretentii de la jucatori pentru evolutia din cupa, pentru ca ce s-a intamplat e bulversant chiar daca unii ca Danciu sau chiar Palici, au rememorat aceste sentimente, pentru ca si lui Antun Palici i s-a mai intamplat sa piarda un co-echipier pe teren.
7. si ultima, era chiar ultima partida desfasurata in Groapa, si iata ca, stadionul despre care legendele de colt de strada zic ca ar fi fost ridicat cu sudoarea gemetele si blestemele detinutilor politici dar si a multor preoti, poate naste povesti cu care poti speria copii seara si/sau specula la infinit pe teme demne de emisiuni orestiene.
Realitatea e cruda, inca se speculeaza asupra cauzelor mortii, chiar daca un verdict al IML-ului a iesit la suprafata, in continuare sunt romani care se pricep la toate, iar statul, prin lacunele lui, le alimenteaza certitunidea, deseori falsa sau incompleta cum ca ei stiu mai bine.
Adevarul se va releva dupa ce ancheta procurorilor se va fi incheiat, noi, ei bine, realistic vorbind noi avem cateva datorii morale si fata de Patrick Claude Ekeng, dar mai ales fata de noi insine si asta la nivel personal si chiar inter-personal.
Tot ce ramane de vazut este cati dintre noi ne putem ridica la nivelul atitudinii care sa degaje si bun simt, si educatia primilor 7 ani, dar si demnitatea unor adevarati caini rosii in fata fragilitatii individuale care ne insoteste mereu.