Multumesc pentru sugestie ,dar ”masura” ma obliga sa raman la stadiul de suporter.Am indraznit sa aduc in prim planul site-ului Dinamomania,echipa de handbal ,in urma cu citiva ani ,pe fondul decaderii echipei de fotbal,fiindca am simtit ca in sportul dinamovist ,se vede un management ce echivaleaza cu performanta si mai ales seriozitatea.Asta doream sa se intample si la fotbal.Ma bucur ca nu m-am inselat in privinta handbalului,chiar daca si aici este loc de mai bine , sunt convins ca se vor face eforturi pentru a trece la un nivel superior si sa ne batem de la egal la egal cu cei mai buni ,daca nu vom reusi sa fim cei mai buni. Trecutul incununat de castigarea Ligii Campionilor in 1965(prima echipa romaneasca ce castiga acest trofeu) si prezentul ne obliga sa avem sperante ca vom reveni in prim planul handbalului mondial
Analiza situatiei echipei care face obiectul acestui site e ca o tabla de sah tridimensionala.
In speta, se joaca pe mai multe fronturi, mai multe table de sah, culmea fiind ca mutarile se pot face de la un etaj la altul si fiecare partida e in sinea ei importanta.
La birouri, se face slalom printre procese, interdictii si regulamente, atat FRF si LPF cat si FIFA/UEFA. E munca de chinez batran si ies intr-adevar suspicios de mult la rampa oameni care ar trebui sa duca insolventa.
In vestiar, indiferent de veridicitatea articolelor scrise, fie si din rautate sau din dorinta de a vinde articole, prin diverse metode, online sau print, lipsa de valoare a lotului se regaseste in locul din clasament. De asemenea nici forma nu e cea compatibila cu ideea de rezultate macar inrudite cu performanta.
Ca Rednic ii rupe la antrenamente sau nu, ca le da bonusuri pe care defapt stie ca nu vor ajunge sa i le ia, jucatorii au motive sa fie nefericiti. Antrenamentele trebuie schimbate daca vrei sa schimbi evolutia, sau mai degraba involutia unei echipe. Caz in care, plimbarile in parc trebuie inlocuite cu sprinturi, concentrare si dozare optima de efort, iar preferintele personale, de a evita posturile de raspundere, sau noile scheme si asezari de joc, ar trebui sa se evapore, mai ceva decat banii in ziua de renumeratie.
Si apropo de renumeratii; munca trebuie platita dar, ma tem ca marea factura au platit-o suporterii dinamovisti, atat prin banii pusi la bataie pe abonamente si bilete, fie ele virtuale sau pe stadion, carduri de suporter, donatii si licitatii. Pe cand jucatorii au dansat in acelasi subsol rusinos, un dans al frustrarilor unor plafonati, al caror discurs, facea referire mereu la viitor batand apropo-ul scuzei ca, ba nu sunt platiti, ba sunt platiti prea putin, ba nu sunt conditii, ba aia, ba cealalta. Si uite asa, balul antrenorilor din crampeiul zorilor pan' la descalecatul lui Dario, a semanat a circ, acel circ invocat de vesnicul Procuror.
Suporterul de rand e sleit de povara schimbarilor planetare, insa spera ca era Epigonilor s-a incheiat la Dinamo. Totusi, cei mai vechi feciori ai acestui grup isi pun, legitime semne de intrebare, insufletite de o lipsa de transparenta, un hei-rupism pagubos la drum lung si destul de rudimentar in comparatie cu portretul zugravit initial.
Ca e bine sau e rau? Istoria va consemna. Cert e ca ma gasesc scriind aceste randuri, indemnandu-va sa intelegeti ca Puriul vrea performanta, nu gloabe cu impresii de vedete, mai ales cand echipa e penultima. Asa ca hai sa nu ne rastignim de dorul si dragul vreunui nume satul din varii motive de munca si performanta.
E incredibil cum toti viseaza la transferuri care sa le relanseze cariera si cheful de fotbal, ca sa nu mai zicem de aspectul financiar dar, ezita sa profite de ocaziile de a se lasa pusi in valoare de un antrenor care inca mai poate. Nu mai e la fel de stramb, nu mai e la fel de incununat de glorie, medaliile au acumulat ceva praf, dar, spre deosebire de ei, macar, el le are.
E timpul sa incetam boceala, ca, vai mama, pleaca ala, si celalalt si sa vedem pe cine aducem, caci parte din mizeria din clasament se datoreaza si plafonarii si resemnarii profesionale.
Se mai amana stadionul, probabil nu va fi la vara, ci in toamna-iarna. Important e sa avem grija la comisioane, impresari, si alte magarii, ca altfel ajungem tot aici sau mai rau. Ca vine familia luminatilor, ca vine fostul, prezentul si posibil viitorul... e irelevant. Relevant e sa vedem si sa ne asiguram ca vedem alta reteta. Altfel telenovela asta ne va depasi si ingropa pe toti.
Si fiindca traim vremuri speciale si toti suntem specialisti in orice, cred ca e bine sa tina fiecare de ce a ales sa faca si sa performeze, noi ca suporteri si ei ca jucatori/antrenor, cred ca e timpul sa cautam placerea de a vedea, antrena si juca. Altfel ramane aceeasi corvoada sleita de orice ratiune si rationament.