Traim vremuri tulburi la Dinamo zilele astea, nu ca nu am avea antrenamente grele in asa ceva de ani intregi de cand am intrat in era “New Dinamo”. In era in care ne uitam cu jind vara de vara, iarna de iarna cum FCSB joaca “tara, tara vrem ostasi” cu restul echipelor din Liga 1, fara sa cedeze insa la schimb ostasi de valoare, cum echipe cu pretentii mai mici decat noi cumpara pe bani sau ofera salarii mai mari decat cele din restristea de la Dinamo. Cu toate astea, pretentiile suporterilor au ramas mereu aceleasi, de a ne lua piept in piept cu oricine, chit ca pornim cu handicap si poate ca lucrul asta e unul normal. Pentru ca atunci cand si noi o sa acceptam situatia in care am ajuns probabil ca se va alege de tot praful. Pentru ca uneori o minciuna frumoasa acopera un adevar trist si uneori oamenii aleg minciuna. O sa incerc sa dezbat in randurile urmatoare (spoiler alert: urmeaza articol foarte lung, cine nu are rabdare sa sara direct in rubrica de comentarii) cum si in ce masura e vinovata pentru situatia de la Dinamo fiecare factiune din punctul meu de vedere, sper eu, cat mai obiectiv. O sa o iau in ordine alfabetica, sa nu discriminez, ca doar suntem in era corectitudinii politice
Cosmin Contra. Un cliseu in fotbal, nu stiu in ce masura adevarat, spune ca atunci cand echipa nu merge principalul vinovat e antrenorul. Si de cele mai multe ori capul lui cade primul, fie si pe simplul considerent ca e mai simplu sa dai afara un om decat 20 de jucatori. Sa ne amintim putin in ce situatie a preluat Contra Dinamo, ce a reusit cu echipa si unde a adus-o la momentul asta. Pe 16 februarie 2017, Contra era numit antrenor al lui Dinamo, pe locul 7 in momentul respectiv cu sanse minime de a ajunge in playoff. Reuseste trei victorii la rand, acasa cu Botosani si Craiova (echipe la ora actuala in playoff) si la Pandurii si, ce-i drept, cu largul concurs al celor de la Medias, califica in extremis echipa in playoff. O prima minune. Urmeaza un playoff de exceptie in care in ciuda faptului ca echipa a plecat cu un handicap de puncte in fata tuturor contracandidatelor ajunge ca in ultima etapa sa se bata cu titlul pe masa, desi cu sanse mici, insa o realizare imensa in sine. O a doua minune, daca nu uitam de unde a pornit. Nu reuseste din pacate incredibilul si Dinamo termina pe 3 campionatul. Cea mai buna clasare din era Negoita si una foarte buna daca ne reamintim cum in vara a fost vandut tot nucleul echipei formate de Rednic si cum in iarna fusese vanduta toata linia de atac a lui Andone, Rotariu – Gnohere – Lazar. Practic o echipa schilodita in doua randuri de un patron fara limite reuseste sa termine pe 3 in conditiile in care adversarele transferau ce era mai bun sau cresteau in liniste tineri pregatiti in cele mai bune conditii. Ba mai mult, reuseste sa castige si Cupa Ligii, aducand dupa 5 ani un trofeu in vitrina clubului, fie el si unul de mai mica importanta. O a treia minune. De mentionat totusi ca si Ioan Andone a avut o contributie considerabila la cupa respectiva, victoria zdrobitoare contra Stelei cu 4-1 asigurand in mare masura calificarea in finala. Putem deci trage concluzia ca parcursul lui Contra de pana in vara a fost mult, mult peste asteptarile celui mai optimist fan dinamovist. A urmat vara, vara in care la nivel declarativ Dinamo urma sa tinteasca toate trofeele si eventual si performanta europeana. Vara in care s-au facut promisiuni ca lotul va fi consolidat si intarit masiv. Si am inceput intaririle evident cu despartiri. Primul pe lista, capitanul echipei, unul dintre cei mai apreciati jucatori dinamovisti, Antun Palic, cel caruia nu i-a fost prelungit contractul. Al doilea pe lista, Dielna, jucatorul langa care Nedelcearu a crescut imens si in opinia mea, un stalp in aparare. Pentru critici, va rog sa priviti acum defensiva lui Dinamo si spuneti-mi ca exista degringolada asta cu Dielna acolo. Al treilea pe lista, Dan Nistor. E drept, aici a fost o situatie mai complicata, dar care putea fi foarte usor rezolvata cu o suma modica. Nistor mai avea un an contract si dupa cum stim, la noi se misca lucrurile mai greu cu prelungirile de contracte. Contra a considerat ca are nevoie urgenta de un jucator de profilul lui Palic si l-a vazut pe Nascimento ca successor al croatului, calculand ca in locul lui Nistor il va aduce pe Albin. A esuat, mai ales in cazul lui Albin, dar Petrescu oricum voia sa scape de Nascimento, un club decent ar fi refuzat schimbul, ar fi oferit o suma modica pentru portughez si am fi impacat si capra si varza. Vara a continuat in acelasi stil, in timp ce altii s-au intarit, noi am ratat cam toate tintele posibile, majoritatea jucatorilor au venit pe finalul perioadei de transferuri sau acum doua saptamani, ca in cazul lui Nica sau al lui Bokila. Ba s-au mai si pierdut altii intre timp in circumstante cel putin dubioase, cum a fost situatia lui Busuladzic. Evident, toate transferurile fiind imprumuturi sau jucatori liberi de contract, pentru ca la Dinamo nu se dau bani pe jucatori sub nicio forma, doar se primesc. A gresit Contra in unele cazuri in materie de transferuri? Da, putem sa spunem asta. A gresit in cazurile fostilor jucatori cu care a lucrat el. Albin a venit la echipa gras, cu o lipsa totala de interes fata de echipa si a jucat execrabil. Un transfer ratat pe care Contra pana la urma si l-a asumat si l-a dat afara. Desi se poate sa ma grabesc, cred ca si situatia lui Bokila va avea acelasi deznodamant, avand in vedere lipsa de respect a jucatorului fata de club, de a negocia cu noi pentru a primi un salariu mai mare la CFR, plus forma foarte proasta aratata la clujeni. Dar haideti sa privim situatia per total. FCSB a cumparat tot ce era mai bun si mai stralucitor in Liga 1, nu mai enumar ca ma enervez. CFR a reformat toata echipa si si-a format un lot puternic cu care domina Liga 1. Craiova, desi l-a vandut pe Ivan a reinvestit banii si si-a intarit pozitiie vulnerabile in echipa. Mare, mare atentie la acest aspect, ca bani a primit si Dinamo recent din transferul lui Mevlja la Zenit, dar niciunul nu a intrat inapoi in echipa, ci s-a pierdut in buzunarele lui Negoita. Campania de transferuri a fost aceeasi ca si cea primita de Multescu, Stoican, Teja, Rednic si Andone, nu ce ne trebuie, doar ce pica si vine pe salariu mic si fara bani. Si foarte important, jucatori luati extrem de tarziu, astfel ca relatiile de joc evident sufera. Sigur ca jocul lui Dinamo nu arata bine la ora actuala iar pozitia in clasament, locul 7, e una care ne ingrijoreaza. Si da, putem sa notam anumite greseli ale lui Contra. Putem sa ne intrebam de ce luni Nemec, probabil cel mai bun dinamovist de pe teren de pana atunci, a fost inlocuit. Putem sa ne intrebam de ce echipa pare stoarsa fizic. Putem sa ne intrebam multe lucruri, dar cred ca desi Contra a facut greselile lui, nu el e principala si marea problema la Dinamo. Si foarte probabil se poate sa ne oferim si raspunsul la aceasta intrebare, avand in vedere ca e dorit si la echipa nationala.
Fani. O sa discut si despre aspectul asta, pentru ca e unul foarte important si mi se pare ca in anumite momente nu stim nici noi ce vrem. Ramane problema pe care din pacate foarte multi nu o vad sau se fac ca nu o vad, si anume ca desi investitiile nu exista, salariile sunt tot mai mici si in principiu toate conditiile de performanta sunt ignorate profund, suporterii nu au reactie la managementul dezastruos al patronului. Continuam sa ne umflam in pene cu coregrafiile care se fac de doua-trei ori pe an si ne dam peste cap sa sabotam stelistii la meciurile europene, dar nu ne unim sa scandam macar cateva vorbe de dulce celui care isi bate joc de echipa asta de cand a pus mana pe ea. In tot timpul asta, mai marii PCH-ului sunt suspect de linistiti si ne asigura ca “o sa ne fie bine tuturor”. Ne e bine acum, baieti? Ne e bine ca am ajuns rasul Ligii 1? Sau “ne”-ul ala se refera doar la voi, nu si la echipa? PCH-ul este, vrem, nu vrem, una dintre vocile cu cea mai mare acoperire in spatiul dinamovist. Faptul ca ei gireaza proiectul lui Negoita prin atitudinea lor silentioasa lasa foarte multe de interpretat. As vrea sa aduc in discutie si problema stadionului. Asistenta la ultimele meciuri a fost una din ce in ce mai redusa, mai ales de cand am revenit pe “Stefan cel Mare”. Am vazut voci inclusiv aici nemultumite de ideea ca noul stadion s-ar face pe velodrom, asta desi inainte de a se rezolva problema am fi fost foarte multumiti si cu varianta asta. Si evident, discutia despre numarul de locuri. Sigur, am prefera toti un numar cat mai mare de locuri, dar cred ca e greu sa avem cereri de genul asta cand lumea nu vine la stadion. Poti sa aduci argumentul stadionului “Stefan cel Mare” care e depasit de vremurile moderne, dar trist e ca nici contra Botosaniului, pe National Arena, nu s-a strans foarte multa lume. In conditiile astea, e greu sa emitem pretentii de stadion cu 40.000 de locuri.
Jucatori. Sa discutam si despre lotul de jucatori, cu fiecare compartiment luat in parte. La portari ii avem pe Branescu si Penedo. Panamezul a fost mustrat dupa penaltyul oferit aiurea timisorenilor si am vazut comentarii cum ca ar fi cazul sa il regretam pe Cerniauskas. Tin sa reamintesc ca in perioada Rednic lituanianul era punctual slab al echipei si ca ne-a vaduvit de cateva puncte. De altfel unul din regretele mele e ca in perioada respectiva nu i s-au dat mai multe sanse lui Rimniceanu, devenit intre timp campion la Viitorul, ma indoiesc ca s-ar fi prezentat mai prost. Si ca alt argument in favoarea lui Penedo, as zice ca faptul ca in finalul sezonului trecut panamezul s-a impus in poarta spune multe. Nu e vreun super portar, dar parerea mea e ca pentru Dinamo de azi e un portar bun. Mai ales cand ma gandesc ca alternativa e Branescu. Fundasi dreapta ii avem pe Romera, Nica imprumutat pentru un an si care nu mai stie nici el cand a jucat ultima data, Dudea si Corbu. In centru Nedelcearu e constanta, langa el oscileaza Maric si Katsikas, ambii la acelasi nivel, unul slab pentru o echipa care se vrea campioana. Plus pustiul Grigore. Pe stanga il avem pe capitanul Steliano Filip si cred ca sintagmaa asta ar trebui sa spuna multe, cu rezerva Oliva. La mijloc il avem pe Anton cel care nu s-a impus la Getafe, pe May care dupa un an si ceva la Dinamo nimeni nu stie inca ce e el de meserie, pe Serban care sta de ani buni la noi dar tot nu se impune si pe tanarul Liviu Gheorghe. Ca mijlocasi ofensivi ii avem pe Hanca, jucator care s-a declarat deschis nefericit la Dinamo (probabil pentru ca nu i s-a dat drumul in vara sau cel putin marit contractul), tanarul Costache devenit om de baza intre timp, Nascimento si Salomao, doi dintre cei mai buni dinamovisti, chit ca luni si ei au jucat prost, si tanarul Ion Gheorghe. In atac Adam Nemec ramane titular incontestabil, cu Bokila si Rivaldinho rezerve. Putem sa il adaugam si pe Vali Lazar, care desi e sub contract cu Dinamo, fuge de noi cum a fugit si Essombe. Uitandu-ne pe lot, observam niste ciudatenii clare. Gen 4 fundasi dreapta, dar niciun numar 10, un singur inchizator de meserie, doar trei fundasi centrali pe care ne bazam dintre care doi modesti si atacanti cu cifre modeste. E asta un lot cu care sa ne batem la titlu? Parerea mea e ca nu. Dar cred ca jucatorii sunt poate ultimii care ar merita injuraturile. Majoritatea dintre ei sunt baieti seriosi, predispusi la efort, care sunt cinstiti cu fotbalul ala putin pe care il stiu. Nu e vina lor ca au ajuns aici si nici nu trebuie huliti cat timp dau tot ce pot. Pana la urma nu joaca pe salarii extraordinare, si toti au venit gratis, deci pretentiile nu prea au de ce sa fie mari.
Negoita. Si ajungem la partea mea preferata, patronul. Salvatorul. Eroul. Acest Mihai Viteazul al dinamovistilor, omul care acum 4 ani si jumatate cand prelua echipa anunta cu surle si trambite cum in 3 ani garanteaza campionatul, cupe, performanta europeana, luna de pe cer. Omul care ii arata cu degetul pe stelisti cand jucau cu Piovaccari si Adrian Cristea si anunta ca viitorul e al nostru, nu al lor. Iata ca suntem in 2017 si promisiunile dumnealui s-au dovedit false, asta in timp ce marele investitor a disparut ca magarul in ceata. Sigur, va mai aparea pe micile ecrane in cazul in care vom castiga un meci contra rivalilor, atunci reuseste cumva sa se faca vazut si auzit. In regula, sa aducem in discutie argumentul avocatilor lui Negoita: a salvat clubul, altfel ajungeam ca Rapid. Adevarat, a salvat clubul printr-un proces de insolventa discutabil si pentru care s-a deschis si un dosar intre timp, daca nu gresesc. A salvat clubul platind o suma modica (daca a platit-o si pe aia) desi initial a mintit ca a platit milioane de euro si tapind pe absolut oricine avea de primit bani. Dar ce a mai realizat de atunci? Ce realizari sportive a avut Dinamo? Ca de asta fotbalul e un sport, pentru a face performanta mai ales cand vorbim de Dinamo. A reusit sa bage Dinamo in insolventa chiar de ziua clubului, intr-un gest de o magarie infinita. A calcat in picioare glorii ale clubului precum Dudu Georgescu, caruia i-a promis un apartament in fata camerelor si caruia i l-a luat inapoi cand camerele au disparut. L-a dat afara pe Rednic, care venise cu o multime de jucatori de valoare liberi de contract, jucatori de pe care Negoita a facut bani frumosi, bani pe care evident nu i-a reinvestit in club. Rednic care intre timp e pe 3 cu Mouscron in Belgia. L-a pacalit si pe Andone cu minciuni si promisiuni false, asa cum a facut si cu Multescu inainte. A desfiintat echipa a doua, echipa la care in timp au evoluat multi jucatori dinamovisti care ulterior au facut pasul la prima echipa, pe unii dintre ei luandu-se bani frumosi de pe transferuri. Radu Stefan, Ropotan, Pulhac, Alexe, Scarlatache, Nedelcearu, Nica sunt doar cativa dintre jucatorii care s-au format la echipa a doua. Un singur trofeu castigat in 4 ani si jumatate, Cupa Ligii vara trecuta cu Contra, in rest clasari de la locul 3 in jos. Evident din cauza insolventei nu am putut juca nici in Europa, astfel ca de performanta europeana nici nu s-a pus problema. Asta e asadar performanta promisa de Negoita si realizarile sportive cu el la conducere: o Cupa a Ligii in 5 ani. In timpul asta politica de transferuri a fost foarte clara de la bun inceput iar Negoita a fost extrem de consecvent: jucatori imprumutati sau veniti liberi de contract, pe salarii cat mai mici posibile. Cu exceptia Daniel Popa, pe care s-a platit fabuloasa suma de 25.000 de euro. Iar cei care au avut salarii pe care le-a considerat prea mari nu au mai avut parte de prelungiri ale intelegerilor. Si in toata aceasta perioada, Dinamo a vandut pe banda rulanta fiecare jucator care a reusit sa se ridice cat de cat peste media echipei. Nica, Grigore, Alexe, Fai, Matei, Anton, Marc, Mevlja, Gnohere, Rotariu, Lazar, toti acestia au fost fie vanduti, fie imprumutati si niciun banut nu a fost reinvestit in aducerea de fotbalisti. Sa nu mai discutam si de cazuri cel putin ciudate precum ale lui Luchin, Curtean sau Busuladzic, lasati liberi de contract desi aveau oferte si nu erau la final de intelegeri, cazuri in care putem banui ca “finantatorul” dinamovist a avut anumite “interese” in a ceda jucatorii respectivi. Asta e problema de fond la Dinamo. Absolut orice antrenor sau manager a venit la Dinamo a fost limitat in eforturile sale de gasire a jucatorilor de plafonul salarial impus de Negoita la Dinamo si de refuzul constant de a plati bani pe jucatori. Sigur, putem sa discutam de greselile unora si ale altora. Multescu a avut parte de trialuri de fotbalisti, chestie neintalnita in fotbalul profesionist din zilele noaste, Stoican va fi mereu luat in deradere de catre fanii dinamovisti desi a avut de-a face cu jucatori precum Durimel, Asanovic sau Joel Thomas, iar Teja a adus jucatori pe aceleasi considerente de care vorbeam mai sus. Andone a fost si va ramane criticat pentru felul in care s-a certat cu suporterii pentru Negoita si vorbele mult prea mieroase la adresa rivalilor, Contra e acum si el criticat, ba exista suporteri care au acuzat si probleme de caracter la Rednic. In toate aceste cazuri constanta a ramas aceeasi: Negoita nu e dispus sa investeasca absolut nimic la Dinamo si e dispus sa taie si in carne vie pentru reducerea costurilor. Nu m-ar mira ca in cazul unei demisii a lui Contra sa vanda pe eBay aparatura pentru care a insistat Gurita. Din pacate, in impulsivitatea specifica noua, de multe ori uitam care e problema de fond la Dinamo.
Concluziile le trage fiecare dupa cum vrea, nu am pretentia sa impun nimanui punctul meu de vedere. Daca de vina e Contra, atunci sa cada capul lui. Dar tare mi-e ca nu se va schimba mare lucru nici cu cine il va urma pe banca noastra. Pentru ca poti sa schimbi o roata de la caruta, dar cand calul e schiop si n-a mai mancat de doua saptamani, pana la urma tot in genunchi cade.
o" style="display:inline;"/>