Alesesem să abordez în mod pasiv finalul de sezon, nu credeam că mai avem şanse la cupele europene şi mă pregăteam moral pentru luna iulie, doar că evenimentele s-au precipitat în paharul prezentului, care deja dă pe afară.
Fotbalistic, am trăit dezamăgirea din cupă, cred că suntem o treaptă sub etajul performanței, nicidecum la două minute, pentru că noi avem un stil care te poate duce acolo, dar nu avem calitate individuală suficientă şi nu avem mental. Ne chinuim îngrozitor să dăm gol, după care ne retragem şi suntem egalați imediat, asta nu s-a întâmplat doar la Craiova, e un obicei înrădăcinat.
În cărțile de coaching există un concept, de multe ori dus la un extrem al absurdului, dar care este important. Primul pas este să ai încredere în ce faci, iar noi nu avem, altfel nu am schimba stilul pe parcurs. Un salt valoric al lotului ne va face mai încrezători, mai incisivi, mai constanți. Noi doar împotriva Rapidului am avut 1-0 la pauză şi am continuat să atacăm reuşind să mai înscriem, doar cu ei după luni de zile de competiție. Actualii jucători trebuie să dea un salt valoric, mai ales tinerii, iar la vară ne trebuie o campanie bună. Campionatul este foarte abordabil, au ajuns U şi CFR peste noi, echipe pe care le credeam cu toții ìn play-out.
După meciul de cupă am crezut că s-a terminat, acum însă avem garantat locul 4, adică un potențial baraj cu ciobanul prin care să-l lăsăm fără Europa. Este vital pentru club să câştige acel meci, am dinamita viitorul apropiat al rivalei şi am lua o imensă gură de oxigen, întruchipată în bucurie şi linişte, de la care să construim un sezon mai bun. Dacă ajungem în Conference bilanțul acestui sezon ar fi pozitiv, nu am să nu remarc fragilitatea competiției interne. FC Argeş venită din B termină în primele 6, CFR care pe 13 la jumătatea drumului a terminat pe 3, iar noi suntem pe 4 jucând aproape tot sezonul fără o certitudine în atac.
Nivelul competiției este unul foarte abordabil, singura problemă au rămas arbitrajele. Din păcate, competiția internă a rămas o cloacă a găinarilor mărunți, nu e de mirare că te bat prin Europa Dudelange, Inter Escaldes, Laçi, Lokomotiv Tbilisi, Ararat-Armenia, Shkendija Tetovo, Hacken, Shakter Karagandy, etc. Suntem campionatul în care Iftime sau Pandele trag de mânecă pe cineva de la FRF cãnd sunt alegeri locale ca să nu retrogradeze. Costreie e omul fcsb-ului la VAR, Hațegan al CFR-ului, iar alții sunt oamenii celui care cotizează mai mult pe moment. Nu are cum să fie doar prostie, oricât de infinită ar fi pretins Einstein că este. Dacă tu justifici cu regulamentul în mână validarea unui gol din 2 metri de offside, regulamentul nu mai e un element al dreptății, ci o unealtă prin care hoții să-şi facă de cap.
Eu mă bucur de un lucru, nu îmi doream o manifestare ca a lui Dani Coman la noi la club, dacă vreau să văd maimuțe urlând mă duc la grădina zoologică. Era GSP TV, în care patronii intrau să se înjure ca chiorii în prime-time, a murit şi e bine îngropată, nu e de dorit înapoi. Nu te poți degrada uman doar ca să se sperie un pic ăia de la CCA, să avem un pic de respect pentru noi înşine în primul rând.
Totuşi, cum rezolvăm problema? Există două căi, din păcate Dinamo nu le-a abordat deocamdată.
Prima cale: te uneşti cu celelalte cluburi şi cereți cu toții următoarele:
- La finalul etapei, conferință de presă a lui Vassaras despre fiecare meci, cu presa punând întrebări şi cu cluburile cerând să se analizeze fazele pe care le consideră relevante.
- Reintroducerea arbitrilor străini.
- Dreptul de a refuza un arbitru delegat.
- Două oportunități de a cere hawk eye (rearbitrarea unei faze) la VAR pentru fiecare club pe meci.
- Primarea principiului de a corecta greşeli, nu reguli alambicate.
Dinamo a abordat cluburile, dar nu a venit cu propuneri concrete, nu le-a expus în spațiul public, nu a generat o alternativă, aşa că de ce ar avea pretenția să se schimbe ceva?
A doua variantă este UEFA. De curând, Florentino a spus că Real Madrid va trimite acolo un raport cu privire la cazul Negreira din Spania. Dinamo ìl are pe Lupescu, poți obliga CCA să se schimbe cu rapoarte la UEFA care să pericliteze imaginea arbitrilor români, aşa cum UEFA a redus arbitrii spanioli delegați la meciuri internaționale în ultimii ani. Nu va fi uşor, dar nu este o cauză pierdută, e bine că ne manifestăm civilizat, dar trebuie să facem şi altceva.
Finalmente, să vorbim despre stemă. Doamne fereşte! Asta a fost prima mea reacție când am văzut capodopera. Am văzut apoi pe rețele multe variante interesante, GSP are un articol cu o recopilare destul de bună. Lille are un model foarte bine făcut, tot cu un câine, Copenhaga are un leu, dar l-a încadrat bine în acel cerc, Liverpool are acum acel bărzăune al lor… multe cluburi au steme foarte ok cu un animal încadrat. Acelaşi lucru se poate spune despre litera D, despre un 1948 scris în stemă sau despre steluța galbenă din vârf. Pe lângă faptul că arată rău, cum naiba au “consultat” atâta lume şi nimeni nu a tras un semnal de alarmă? Este cireaşa de pe tort a corporatismului steril şi inert instalat la Dinamo. Cu falimentul iminent al societății lui Badea am putea recupera unele simboluri şi să facem o stemă frumoasă. Să fie sezonul 2026-27 o tranziție care să ne ducă la un design care să ne reprezinte.
Şi totuşi fotbalul îți mai dă o şansă, câştigi barajul, dai înapoi cu stema, faci o campanie de transferuri decentă, adică îți faci treaba serios cum face orice salariat care depinde de rezultate, şi toate se rezolvă. Dacă nu, eu personal o să-mi arăt interesul pentru aprigele turnee ugandeze de nimerit lăcuste cu praştia, sau poate inventăm ceva nou, cricket subacvatic, snooker pe patine de gheață, vedem noi.
Cei din conducere să nu uite că orice consumator poate renunța la un produs dacă e luat de prost, fotbalul nu este exclus. Trebuie să oferi ca să primeşti înapoi mai mult, iar campionatul României chiar e foarte abordabil.
Câştigați barajul, alegeți o stemă decentă şi acționați mai concret pentru a schimba arbitrajul!