5 Septembrie 2021 pare o zi ce trebuie ștearsă din calendar, Marele Ivan Patzaichin, cel mai titrat sportiv roman, multiplu medaliat la Jocurile Olimpice, și onor, sportiv în cadrul Clubului Dinamo, a încetat din viață. Nu voi așterne multitudinea de titluri, medalii, cel mai important lucru pe care marele sportiv dinamovist l-a lăsat odată cu succesul, este modestia imensă, bunătatea, calitatea umană și bunul simt. Am fost tentat preț de o clipa “sa uit” de trecerea la cele veșnice ale actorului Ion Caramitru, dar dacă tot am amintit de ziua asta nefasta... voi onora si respecta calitatile actoricesti de necontestat și felul unic în care acesta recita din Eminescu.
Dumnezeu Să-I Ierte!
Nu știu de ce, mi-am jurat în barba de multe ori sa las în urma zicerile vechi, vorbele care de multe ori sunt spuse pentru a completa lipsa de altceva, dar nu-mi pot infrana “Unul naste, altul moare...”
Zilele astea am tot vorbit de felul în care Dinamo începe să-și umple golurile, am judecat si-n dungă noile achiziții, am cantarit, măsurat și… Și oricate minusuri am adunat, totul culmea… da cu plus.. Nu aveam nicio șansa sa nu retrogradam cu lotul actual. Libertatea de a aduce jucători liberi de contract se dovedește mana cerească și cel puțin logic ne scoate din zona retrogradării sigure. Dinamo respiră iar după dezlegarea de la UEFA: am transferat 7 dintr-o lovitură, taman ca și croitorașul din poveste. Așteptăm să-l vedem pe Bonetti antrenor acum, când au venit jucători ceruți de el și nu îi vom accepta nicio scuză dacă vom pierde iarăși trei meciuri la rând sau vom câștiga unul din 6! Italianul trebuie să croiască o echipă nouă și să ne spulbere îndoielile referitoare la capacitatea lui de antrenor. Ar fi nemaipomenit s-o facă începând de duminică, împotriva turmei. Nu cerem imposibilul, cerem să vedem măcar o mânuță de antrenor!
Avem speranțe iar, să ne resetăm simțirile și nădejdea(a câta oară?) și să ștergem cu buretele toate gafele și indecizia noilor conducători. O luăm iar de la capăt cu speranțe minime, ca la Liberec! Allenatore, îți dorim baftă și un nou reper pozitiv în carieră, întâmplător sau nu, tot cu Dinamo!
Bilanțul confruntărilor cu pseudorivala din Berceni; mai pseudo ca niciodată acum ca mai e o echipă care se pretinde de la marginea Bucureștiului în liga secundă, nu este tocmai favorabil în meciurile jucate pe terenul lor: ultima victorie în deplasare a fost returul semifinalei de Cupa Ligii a sezonul 2016-17, terminată cu scorul de 1 la 3. Ultima victorie in campionat datează din 2011, când micutul Torje, revenit la echipă zilele trecute, a înscris cu capul după o lovitura libera, singurul gol al confruntării: https://www.youtube.com/watch?v=8n9km_R-9xE
Interesantă încrucișare de drumuri ne oferă destinul; Torje a adus ultima victorie în deplasare iar Bonetti a fost antrenorul cu care a început, în 2012, o serie prea lungă de meciuri în care am fost outsideri. Acum amandoi sunt la echipă în roluri principale pentru al 1583-lea episod din tentativa de renaștere a clubului la nivel sportiv. Nivelul echipelor din campionat s-a compactat în jos, nou promovatele ajung sa lupte pentru play-off iar echipele de traditie nu mai sperie pe nimeni, nici pe meleagurile autohtone, dar mai ales pe cele străine, așa că e posibil orice, mai ales văzand că și adversarul are multe absențe și o formă de moment destul de îndoielnică.
O să cred în victorie de data asta. Pauza competițională a schimbat lotul împreună cu moralul echipei, un lucru aproape la fel de important în fotbalul nostru, tot mai rudimentar din păcate. Îmi amintesc de multe meciuri în care eram victime sigure și nu ne-am descurcat deloc rău, în special de un 3 la 3 din 2018 cu Bratu pe bancă si Mircea Axente sau Mihai Popescu printre marcatori. Meciul ăsta este o primă oportunitate pentru a schimba mersul lucrurilor măcar pe termen scurt, rămâne de văzut ce putem obține de la el dar trebuie abordat cu încredere dacă vrem să merităm cu adevărat ceva.
Nota asta pozitivă vine ca o autoimpunere, am zis să nu mai fim babe plângăcioase, măcar odată-n viață! O fi și asta cu superstițiile ceva, am zis să mergem și la vrăjitoare dacă e nevoie, să spargem ghinionul cumva. Dar știm că asta nu e o soluție și țigăncile îți spun ce vrei să auzi, în funcție de onorariu. Noi vrem să vedem cât putem concret, pe teren. Așteptăm duminică trei puncte, câteva șarje marca Torje, să-l vedem pe Nica cel de dinaintea plecării la Atalanta, niște pase gen Coutinho de la Matei sau niște parade minune din parte unui portar de națională, vorbim de Iliev!
Gabriel Torje a afirmat, sambata, intr-o conferinta de presa, ca este increzator ca avem şanse sa ne indeplinim obiectivul, evitarea retrogradarii si chiar sa reusim un sezon foarte bun.
"Am venit să ajutăm Dinamo cât de mult putem noi. Este clar că nu vom face minuni, că nu vom fi cei patru fantastici, dar ne vom dedica sută la sută la fiecare antrenament, până când vom avea şansa să intrăm în teren. Suntem bucuroşi că suntem aici. Eu mi-am dorit foarte mult să vin aici."
Cred ca este momentul sa dam cuvantul noilor veniti si putem doar sa speram ca exprimarea lor in teren va fi mult peste ce am avut sezonul asta. Cu Dinamo, am ajuns sa traim din mici bucurii, iar performantele se masoara acum in horele salvarii de la retrogradare. Cu o mare alb-rosie mai segregata ca oricand, fiecare dinamovist avand partea lui de dreptate, avem in fata un "inamic" comun. Asta ne invita la conciliere temporara si indreptarea energiilor catre scopul comun. Apoi... revenim la ale noastre...
Pentru ca următorul meci este cel cu fcsb, cel puțin la nivel emoțional avem parte de un nou început și cred ca suporterii vor strânge din nou randurile. Deja simt suporterul decident (sic!) cum pune canoia pe valuri cum tese ape pe coreografía ce va sa vina.. Sa sperăm că vom crea un val aducător de viața, de speranta… si de ce nu, incredere.
Aşteptăm restartul!
HAI DINAMO!
