Adauga un comentariu
·
21:16 28/12/2018
A trecut multă vreme de când îi scriam Moşului în fiecare an şi aşezam câte-o scrisoare la fereastră. Plicul îl găseam desfăcut, iar hârtia din interiorul lui era veşnic împăturită stângaci şi aşezată la loc. N-am înţeles cum de nu o lua de-acolo, dar, totuşi ştia de fiecare dată ce-mi doresc. Poate pentru c-a vrut dintotdeauna ca peste ani să-mi aduc aminte.
Iarna asta am luat teancurile de scrisori şi le-am citit. Ţi-am cerut patine, ghete de fotbal, bicicletă Pegas, cărţi cu eroi din basme sau desene animate şi fel şi fel de hăinuţe. Pe lângă astea, de fiecare dată-ţi scriam că vreau ca, cei din jurul meu să fie sănătoşi şi să nu mă părăsească. Ştii şi tu că mi-era teamă să-i ia cineva de lângă mine, decât să-mi răspunzi că n-am fost cuminte şi nu merit să-mi primesc cadourile. Nu te-ai ţinut de cuvânt…dar, nu mai contează, am uitat....Mi-ai luat părinţii. + Mickael Klein+Căţalin Hîldan+Patrick Ekkeng. Nu prea eşti dinamovist, Moşule, şi faci o o mare greşeală.
Nu ne-ai ajutat cu Liverpool, Sampdoria, Anderlecht.
Aici o să găseşti cei mai mai buni băieţi din lume, da, dinamoviştii. Ei pun suflet.
Şi uite-aşa, m-am gândit că n-am scris niciodată o scrisoare în care să-ţi mulţumesc.
Moşule, anul acesta de Crăciun nu-ţi cer nimic. Şi nu-ţi scriu nici măcar pentru tradiţie, ci, ca să-ţi mulţumesc: pentru zâmbetele de peste an, pentru că n-am murit, pentru curajul de a nu renunţa la visuri şi oameni importanţi care au apărut în viaţa mea sau care mi-au rămas alături.
Acum ceva vreme, ţi-am lăsat o scrisoare în care-ţi mărturiseam că vreau să-mi aduci doar fericire. N-am găsit nimic sub brad şi-am fost dezamăgit. Eram naiv şi credeam că fericirea se poate împacheta în cadouri învelite în hârtie colorată. Apoi, am încetat să-ţi mai scriu, pentru c-am presupus că nu mai sunt copil. Ce greşeală!
Astăzi, Moşule, am totul. Am o familie frumoasă, zic eu. Am prieteni care ţin la mine şi visuri pe cale să se îndeplinească. Am crescut şi n-am să-ţi mai cer jucării, cărţi sau hăinuţe. Vreau ca totul să ramână exact la fel şi peste mulţi ani. Şi nici n-am nevoie să-mi mai ambalezi năzuinţele în hârtie de cadouri şi să mi le aşezi sub brad.
În seara de Crăciun am să privesc cerul şi ştiu c-am să te văd zâmbind şi-ai să-mi faci cu ochiul :) . Atunci, voi şti, Moşule, că dorinţa mi-a fost ascultată.
P.S. Pesemne c-am fost tare cuminte dacă m-ai răsfăţat nu doar de Crăciun, ci în fiecare zi! :P
Vreau SĂ RENASCĂ DINAMO BUCUREŞTI, na. că ţi-am tras-o moşule!
Iarna asta am luat teancurile de scrisori şi le-am citit. Ţi-am cerut patine, ghete de fotbal, bicicletă Pegas, cărţi cu eroi din basme sau desene animate şi fel şi fel de hăinuţe. Pe lângă astea, de fiecare dată-ţi scriam că vreau ca, cei din jurul meu să fie sănătoşi şi să nu mă părăsească. Ştii şi tu că mi-era teamă să-i ia cineva de lângă mine, decât să-mi răspunzi că n-am fost cuminte şi nu merit să-mi primesc cadourile. Nu te-ai ţinut de cuvânt…dar, nu mai contează, am uitat....Mi-ai luat părinţii. + Mickael Klein+Căţalin Hîldan+Patrick Ekkeng. Nu prea eşti dinamovist, Moşule, şi faci o o mare greşeală.
Nu ne-ai ajutat cu Liverpool, Sampdoria, Anderlecht.
Aici o să găseşti cei mai mai buni băieţi din lume, da, dinamoviştii. Ei pun suflet.
Şi uite-aşa, m-am gândit că n-am scris niciodată o scrisoare în care să-ţi mulţumesc.
Moşule, anul acesta de Crăciun nu-ţi cer nimic. Şi nu-ţi scriu nici măcar pentru tradiţie, ci, ca să-ţi mulţumesc: pentru zâmbetele de peste an, pentru că n-am murit, pentru curajul de a nu renunţa la visuri şi oameni importanţi care au apărut în viaţa mea sau care mi-au rămas alături.
Acum ceva vreme, ţi-am lăsat o scrisoare în care-ţi mărturiseam că vreau să-mi aduci doar fericire. N-am găsit nimic sub brad şi-am fost dezamăgit. Eram naiv şi credeam că fericirea se poate împacheta în cadouri învelite în hârtie colorată. Apoi, am încetat să-ţi mai scriu, pentru c-am presupus că nu mai sunt copil. Ce greşeală!
Astăzi, Moşule, am totul. Am o familie frumoasă, zic eu. Am prieteni care ţin la mine şi visuri pe cale să se îndeplinească. Am crescut şi n-am să-ţi mai cer jucării, cărţi sau hăinuţe. Vreau ca totul să ramână exact la fel şi peste mulţi ani. Şi nici n-am nevoie să-mi mai ambalezi năzuinţele în hârtie de cadouri şi să mi le aşezi sub brad.
În seara de Crăciun am să privesc cerul şi ştiu c-am să te văd zâmbind şi-ai să-mi faci cu ochiul :) . Atunci, voi şti, Moşule, că dorinţa mi-a fost ascultată.
P.S. Pesemne c-am fost tare cuminte dacă m-ai răsfăţat nu doar de Crăciun, ci în fiecare zi! :P
Vreau SĂ RENASCĂ DINAMO BUCUREŞTI, na. că ţi-am tras-o moşule!
