.,;;'p[][
În seara asta am avut ocazia să definitivăm sau să rescriem niște concluzii.triste dar realiste totodată. Temători în prima repriză, ai noştri ne-au dat ocazia să reflectăm şi să coboâm cu picioarele în realitatea momentului.
Când spun asta mă gândesc la senzaţia fiicei mele când, după ce a fost în braţele mele şi a întins mâna, atingând un prag de uşă şi o boltă s-a trezit în bucătărie cum pierde din altitudine, aşa cum şi speranţele noastre şi încrederea oarbă în ai noştri - coboară şi ea.
Avem totuşi nouă ani de resemnări şi mergem pe al zecelea, de amăgiri şi dezamăgiri şi nici seara asta n-a fost una magică, ba chiar din contră. A venit ca să ne vedem noi un pic lungul nasului, să redevenim suporteri, pentru că echipa merită susţinută necondiţionat până la capăt dar, trebuie să conştientizăm că titlul e încă departe şi siguranţa paşilor e şi mai îndepărtată.
Trebuie să îi mulţumim lui Mircea Rednic pentru că :
vrea şi crede în "Dinamo campioană";
fără el nu am fi fost atât de sus;
a facut transferuri si au fost şi unele erori în sensul că nu i-a ghicit pe toţi ;
comparativ cu Stoican, a găsit talente chiar şi în liga a doua - vezi cazul Olteanu
are vorbele la el, chiar şi atunci când rezultatele NU îl ajută.
Dar hai să revenim la Olteanu care, e pe + ca agresivitate şi tupeu în sensul pozitiv - având o evoluţie demnă de tricoul pe care îl poartă şi facând adevărată concurenţă lui Filip pe aceea parte.
Un alt câştig e Rotariu care începe iar să emită pretenţii la statutul de jucător bun de export, cu 2 ocazii care s-au încăpăţânat să nu schmbe tabela.Meritul o fi împarţit între el şi banca tehnică.
Din păcate am fost sterili în prima repriză în materie de centrări în careu - izolând atacanţii care au fost scuzaţi după meci de antrenor care a motivat că nici-unul nu ar fi complet refăcut şi a menţionat că alte resurse nu are nici ca valoare nici ca dubluri pe posturi.
Am văzut în a doua repriză de ce se insistă cu Kortzog, el având, alături de Olteanu şi Rotariu, câteva acţiuni ofensive notabile dar la capătul cărora a ales mereu să nu finalizeze.
Cred că a pauză, jucătorii au luat un deţ, ori de pălincă ori de dojană cu indicaţii tactice, cert e însă faptul că a doua repriză parcă unii s-au mai trezit.
Revin şi spun că am numărat vreo 5 de-ai noştri, care erau ori nerefăcuţi ori neintraţi în formă din capul locului şi cu 5 asemenea jucători în echipă, în playoff ai şansa porcului de Ignat, dar pentru asta trebuie să mulţumim şi managementului ciu-mega-economicos, care crede în continuare că vitrina clubului se umple doar că a adus un antrenor valoros.
Din păcate la Dinamo e nevoie de schimbări în organigramă, una care încă suferă, din pricina unora care nu au stofă comparabilă cu greutatea funcţiei pe care o ocupă.Cunoaşteţi cel mai "răjpândit" caz... dar mai avem un administrator despre care se zvoneste că ar fi ceva cu ticketing şi relaţia cu suporterii, care l-a sfătuit pe marele nostru hangiu să salte preţurile pentru vizitele oilor.L-am căutat pentru un drept la replică dar n-a găsit-o.În schimb mă căuta de zor după a doua invitaţie la demisie a fenomentalului...
Mai multe despre asta şi altele. într-un viitor articol...
Hai să revenim însă la echipă, echipă care trebuie să ştie că e o ruşine să termini sub ăia de erau pe 5 si tu pe 2 la finele sezonului regulat, nu contează dacă iei titlul, dar e o ruşine să termini sub ăia.Ori în momentul de faţă îi cam paşte ruşinea...
E frustrant să aştepti 90 de minute un gol care nu vine, să vezi pase înapoi de parcă ai conduce pe tabelă, sau să vezi o înşiruire de pase care nu au o finalizare decentă. Preţ de câteva momente, mi s-a părut că s-a întors Stoican...
La remarcaţii serii trebuie să îl menţtionăm şi pe Cerniauskas care, cel puţin comparativ cu Râmniceanu, e portar şi care azi, comunică cu defensiva spre deosebire de începutul de sezon.Asta e lucrul care îl menţine titular chiar si atunci când e ieşit din formă însă aseară a părut chiar conectat la meci.
Avem nevoie de Palici, pentru că el e dirijorul, care luminează mijlocul terenului şi ne face să visăm iar frumos; aveam nevoie de fundaşul ăla dreapta, acum cred că e târziu căci e nepregătit şi nu cred că are valoarea să facă diferenţa aşa nepregătit. deci rămâne să ne chinuim, să suferim, aşa cum cei ca mine, care mai viseză la titlu, vor suferi şi vor fi chinuiţi de echipa asta care pare că şi-a atins plafonul.
Vina ar fi a managementului low, low, low cost. Acuma, că o fi bine că o fi rău judecaţi voi... Eu pot întelege că ai un buget limitat, dar nu pot întelege de ce anumite alte magazine care au liceenţă de producţie au mai multe mărfuri ca magazinul oficial, nu pot întelege de ce a durat atâta să faci academia aia, când dacă o făceai de la început, deja culegeam roadele... e clar nu prea am răbdare dar cred că ăia 10 ani fară un trofeu îmi justifică nerăbdarea.
Mai spun că împărţim un pic barca celor ciupiţi cu Hagicademia Aviatorilor în sensul în care şi noi şi ei suntem ciupiţi de arbitraj atât cât să întărâte şi să râcăie dar repet, am atins plafonul, din punctul meu de vedere însă, după cum mă întreba aseară Razkat, plafonul ăsta înseamnă oare să faci DOAR egal cu Tîrg Mureşenii cu 4 suspendaţi din meciul trecut, şi cu 15 minute de om în minus la ei?
Am început articolul aseară, şi colegii l-au postat în grabă, dar azi e ziua lui Ioan Andone, prilej cu care si Dinamomania îi urează şi ea un călduros LA MULŢI ANI şi îi mulţumim pentru că indirect a adus cu el la Dinamo pe fotograful site-ului care a fost şi este printre primii susţinători şi fani ai lui Ioan Andone.
Mulţumim şi credităm site-ul http://static2.shop.indiatimes.com/ pentru poză